Pentru cei care au uitat

Filed Under (, ) by Ana Onici on 04 June 2009

Posted at : 12:57 AM

Frânturi de viaţă neglijate, înăbuşite de zbuciumul surd şi delirant al creşterii.
Imagini ce apar cu teamă şi dispar brutal. Pentru că sunt lovite. Pentru că respiră în alb, în negru şi în prea multe amestecuri vagi de gri. Mai ţii minte ce miros avea aerul respirat în culori?





Este ideal să ajungi un om mare. Dar oamenii cu adevărat mari sunt cei care încă ştiu... de copilul din ei... care zâmbeşte timid şi întinde braţele. Ascultă-l, priveşte-l şi miră-te. Vei rămâne surprins... ştie atât de multe.

1 comments:

alex said...

...stie atunci cand vede un "om mare" si atunci ii zambeste si intinde bratele...